Servicii

servicii-hero.webp

Gutiera bruxism

Bruxismul sau scrasnitul dintilor constituie un obicei patologic care se poate manifesta in orice moment al zilei, dar mai ales noaptea, si care, poate avea consecinte dintre cele mai neplacute, precum uzura accentuata a dintilor (tocirea acestora), dureri de cap si la nivelul articulatiei temporo-mandibulare. Forma nocturna se considera a fi mai grava decat cea diurna, intrucat pacientul nu are deloc control asupra ei, fiind inconstient pe durata somnului. Uneori acesta isi freaca dintii ore intregi in tipul noptii si devine constient de faptul ca este bruxoman abia cand incepe sa observe consecintele neplacute ale acestui obicei.

Predispozitia la bruxism:

Bruxismul este o afectiune dentara foarte comuna, intalnita atat la copii sau adolescenti, precum si la adulti. La copii apare in perioada de schimbare a dentitiei temporare cu cea permanenta. Bruxismul la copii este ffiziologic (normal) in timpul eruptiei molarului de 6 ani, care reprezinta cheia ocluziei dentare si care determina dimensiunea etajului inferior al fetei si pana ce acesta atinge planul de ocluzie. Dupa aceasta perioada devine patologic si necesita investigatii suplimentare.

Simptomele bruxismului:

  • strangand puternic din dinti se exeercita presiune la nivelul muschilor, tesuturilor si altor structuri din jurul maxilarului, factori ce cauzeaza probleme la nivelul articulatiei temporomandibulare (ATM)

  • abrazarea puternica ( tocire) a dintilor de jos si zgomotul puternic efectuat in timpul noptii

  • anxietate, stres, tensiune

  • dureri la nivelul urechilor (deoarece structurile articulatiei temporomandibulare sunt foarte aproape de canalul urechii)

  • dureri in timpul masticatiei

  • durere de cap

  • sensibilitate la cald, rece, dulce

  • insomnie

  • dureri la nivelul gatului

Factori declansatori ai bruxismului

Cauzele nu sunt inca foarte clar stabilite, acestea fiind multiple si complexe. Exista insa anumiti factori declansatori, precum factorii genetici, fizici sau psihologici cu care este asociata aceasta afectiune:

  • stres, anxietate, frustari, furie

  • odihna insuficienta

  • tulburari de somn

  • dezvoltarea disproportionata a oaselor maxilare

  • malocluzia dentara (alinierea incorecta a dintilor)

  • schimbarea dentitiei temporare cu cea permanenta — in cazul copiilor

Exista si cazuri in care bruxismul poate fi un simptom asociat cu probleme la nivelul nervilor si muschilor faciali. Uneori, este asociat si cu alte boli, precum boala Parkinson, dementa, epilepsie, tulburari de reflux gastroesofagian, deficit de atentie/hiperactivitate (ADHD) sau pavor nocturn.

Factori care cresc riscul de a avea bruxism:

  • varsta — bruxismul este frecvent in randul copiilor si poate sa dispara pana la adolescenta

  • tipul de personalitate — persoanele care sunt competitive, agresive sau hiperactive au un risc crescut de aparitie a bruxismului

  • uenele tratamente medicamentoase — aceasta afectiune poate fi un efect secundar al unor medicamente, precum antidepresivele

  • un nivel ridicat de stres sau anxietate

  • fumatul, consumul de cafea sau de alcool

  • ereditatea

Prescrierea tratamentului pentru bruxism se realizeaza de catre medicul stomatolog, dupa efectuarea unei consultatii de specialitate. In timpul consultatiei, medicul discuta cu pacientul si ii adreseaza acestuia intrebari specifice, pentru a identifica potentiala sursa a problemei. De asemenea, medicul dentist verifica in cadrul examenului exo-bucal articulatia temporo-mandibulara (daca exista dureri la inchiderea si deschiderea gurii, daca exista zgomote articulare, cracmente etc) si dintii, in cadrul examenului endo-bucal, pentru a stabili daca exista semne de abraziune (macinare) a unitatilor dentare .

Analize complementare:

  • realizarea unui set de radiografii dentare precum: ortopantomograma, radiografia articulatiei temporo-mandibulare cu gura deschisa sau inchisa, computer tomograf articular — daca este cazul, fotografii intra-orale si extra-orale de diagnostic

  • scanarea digitala a arcadelor dentare in vederea realizarii unor modele de stadiu

  • inregistrarea cu arc facial, in vederea montarii arcadelor dentare in articulator intr-o pozitie terapeutica

  • condilografie

Tratamentul bruxismului

In primul rand se incearca relaxarea la nivelul fetei si a muschilor maxilarului, constientizarea obiceiului pe timpul zilei si controlarea lui.
Pentru bruxismul de noapte insa, trebuie folosite niste gutiere de bruxism, confectionate dintr-un material plastic, moale sau mai dur, ce impiedica dintii sa mai intre in contact. Dintii nu se vor mai abraza, gutierele preluand acest proces.

In functie de sfatul medicului,pacientul trebuie sa revina la control dupa 30-60-90 de zile pentru a masura abraziunea gutierelor si pentru a vedea cand trebuie schimbate. In cazul in care gutierele se tocesc foarte repede, medicul va va recomanda si un miorelaxant pentru ca usor-usor sa invatati sa fiti mai relaxat si sa scapati de acest obicei.